GABRIEL PLĂIAŞU, DEPUTAT PNL, DESPRE EVENIMENTELE PREMERGĂTOARE ACTULUI ISTORIC DE LA 24 IANUARIE 1859: „LIBERALII AU DECIS SĂ-L SUSŢINĂ DREPT DOMNITOR PE A.I. CUZA ŞI ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ”

 Unirea Moldovei cu Țara Românească a reprezentat un ideal care a menţinut timp de secole trează conştiinţa românilor că aparţin aceluiaşi neam şi a devenit o temă importantă a dezbaterilor politice ale vremii, atât în cele două Principate, cât și la nivel internațional. Istoria consemnează date, păstrează mărturii şi transmite învăţăminte peste timp. Actul istoric de la înfăptuirea căruia se împlinesc 162 de ani, reprezintă un pas decisiv în realizarea României Mari, care se năştea în 1918, precum şi o etapă importantă în reformarea şi modernizarea ţării. Dincolo de toate, este şi acum un prilej de reflecţie asupra importanţei deciziei politice, asumate în concordanţă cu voinţa populară.

Gabriel Plăiaşu, deputat PNL de Dâmboviţa, a punctat evenimentele politice premergătoare actului istoric de la 24 ianuarie 1859: „În seara zilei de 23 ianuarie, la Hotel Concordia din Bucureşti, s-au adunat liderii liberali care au hotărât să-l susţină drept domnitor pe Alexandru Ioan Cuza şi în Ţara Românească, după ce, în data de 5 ianuarie, fusese ales domnitor al Moldovei. În acelaşi timp, la casa Oteteleşanu, conservatorii au decis să îl susţină, în Adunarea Electivă, drept domnitor, pe Gheorghe Bibescu, fostul domnitor al Tării Româneşti. Cele două partide încă nu se „născuseră” în anul 1859, dar funcţionau organizat încă de la Revoluţia din 1848. A doua zi, liberali au adunat peste 12.000 de oameni în Dealul Mitropoliei pentru a susţine candidatura lui Cuza. Între liberalii implicaţi, îi putem menţiona pe Ion Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu. De altfel, trebuie subliniat faptul că liberalii erau susţinuţi în Europa, întrucât reprezentau un curent reformator”, a subliniat deputatul liberal Gabriel Plăiaşu.