OANA VLĂDUCĂ, DEPUTAT PSD – CREDIBILITATEA DNA, „GRAV AFECTATĂ”

Una dintre temele principale abordate de Oana Vlăducă, deputat PSD, într-o recentă conferinţă de presă, a vizat scandalul din jurul DNA, după difuzarea în presa centrală a înregistrărilor în care apar procurori ai DNA Prahova.

Oana Vlăducă a precizat:

 

Cel mai grav efect mi se pare afectarea gravă a credibilității DNA, pentru că dacă instituția nu mai e credibilă, atunci acțiunile de combatere a corupției vor fi puse sub semnul întrebării. Iar acest lucru e mult mai grav decât funcția unei persoane sau a alteia.

 

1. Este intolerabil ca într-o instituție a statului român, de forța și importanța DNA, să se inventeze și falsifice probe și înscrisuri, să se recurgă la șantaj, ori la eliminarea/discreditarea unor persoane în scop politic.

 

2. REACȚIA DNA NU ESTE CREDIBILĂ.Probele publicate în media centrală sunt mult prea evidente pentru a fi respinse, oricât de mult s-ar întrebuința „utilii de serviciu”. Aici nu mai merge cu „pixelul albastru”. Nu e vorba doar de înregistrări, ci și de probe falsificate, care pot fi găsite în dosarele DNA.

 

3. Este vital ca anchete urgente să stabilească responsabilități, legea să fie aplicată și DNA să-și recapete statutul și imaginea de instituție care combate LEGAL, repet – LEGAL, corupția și corupții. Dacă aceste anchete nu se declanșează, atunci cei responsabili devin ei înșiși complici.

4. PENTRU PREVENIREA UNOR ASTFEL DE FAPTE ESTE NECESARĂ REGLEMENTAREA RĂSPUNDERII MAGISTRAȚILOR. Dacă legea ar fi prevăzut o procedură funcțională privind răspunderea magistraților, atunci poate că nu s-ar fi ajuns la astfel de practici, pentru că cei care le desfășoară s-ar fi temut că pot răspunde în fața legii. Au făcut tot ce au făcut tocmai pentru că nu le-a fost frică de lege, că au fost convinși că nu li se poate întâmpla ceva. După cum se vede din înregistrări, procurorii care au participat la acele infracțiuni nu se tem deloc că ar putea răspunde în fața legii.

5. Fabricarea de probe reprezintă cea mai clară situație în care un magistrat își exercită atribuțiile cu rea-credință, cu scopul de a condamna o persoană despre care știa că nu a comis faptele.

6. Vă reamintesc, în acest context, că DNA a reacționat virulent împotriva unor amendamente depuse în Parlament pentru transpunerea în legislația românească a Directivei 2016/343, privind dreptul la prezumția de nevinovăție și la un proces corect. Conform acestor amendamente, cei care sunt acuzați pe baza  unor probe contrafăcute sau expertize false vor putea să le contra-expertizeze și vor putea demonstra astfel falsul practicat de procurori.

7.  România nu-și poate permite un scandal pe termen lung pe acest subiect, care să macine instituții și să compromită interese majore ale societății doar de dragul unor orgolii personale. E nevoie de acțiune și de decizie rapidă și oportună.